Implineste 7 luni pe 7 iulie 2012.
Zice mama cand e trista si vrea un ajutor (pt somn, papa, companie) si tata cand e vesela si vrea sa se joace. De ce ne asociaza asa? nu stiu. Prefer sa cred ca totusi ii place sa se joace cu mine la fel de mult cat ii place cu taicasu.
De cateva zile i-a iesit primul dintisor. Fara febra, urlete si toane. Am avut noroc la fel ca si cu colicii. Cine stie unde va trebui sa dam inapoi pt norocul asta!
E o fetita frumoasa, blonda cu ochi albastri. Inca nu stiu daca va avea parul drept sau cret (eu il am ondulat, taicasu il are drept). Deocamdata are parul des si ridicat in sus, ca la un arici.
Ii place sa se trezeasca devreme ca sa petreaca cat mai mult timp jucand-se, ii plac jucariile (in special cea primita cadou la botez, pe care o si atasez la carut cand mergem afara), ii plac fructele, in special bananele, cerealele HIPP pe care le adora, ii place apa foarte tare. Ar face baita toata ziua. Ii plac jucariile pe care i le pun in apa, le fugareste peste tot, are vointa.
Ii place masajul de dupa baita, hainutele care miros subtil a Lenor, momentele cand mergem seara spre patut s-o culc.
Stie deja sa ma pupe, ma apuca cu manutzele de obraji si ma trage spre gurita ei, insa nu stie sa tzuguieze buzele intr-un pup. Ma pupa cu gurita deschisa :).
Ii place plimbarea de seara, desi se vede clar ca e putin timida fatza de tot ce e nou si nu e casa ei. Mai avem putin de muncit cu socializarea.
Ii place sa stea la poze - avem mii :))
Nu a acceptat niciodata suzeta, telecomanda si telefonul sunt mai interesante.
Inca nu stiu cum va reactiona la animale. Eu si taicasu suntem innebuniti dupa ele. Sper ca si ea le va ocroti si iubi. Peste un an vrem sa ii cumparam primul pet, ca sa se obisnuiasca de mica sa fie responsabila. Asa ca ne-am gandit s-o ducem la un pet-shop sa-si aleaga ea ce prieten va dori :) (bine-bine, vom incerca sa trecem mai repejor pe langa paianjeni, reptile). Vrem sa fie printre primele ei decizii intr-un sir lung de decizii independente de ale noastre. Vrem sa aiba un cuvant de spus, bineinteles, in limita bunului simt.
Ii place muzica buna, se spune ca micutii au urechea muzicala formata pe care majoritatea si-o pierd pe parcurs. Si se vede.
Inca nu sta in fund, nu vrea. Poate, dar nu vrea. Se arunca pe spate inapoi, se enerveaza. In schimb ar sta in picioare toata ziua. Are aspiratii inainte. Sezutul in fund i se pare deja demodat :D
Totusi nu stiu multe despre ea, insa incet incet le aflu. Pentru mine e ca si cum as descoperi o comoara. Ea imi arata de ce e importanta viata, sanatatea, bunatatea. Este motivatia mea de a face ceva. Orice. Fara ea, inainte, am pierdut vremea, sincer. M-am distrat si atat. Insa nu am tresarit de fericire, nu am plans de emotii si nu am tremurat de dor. Ea m-a invatat ce e iubirea, curajul, blandetea, frumusetea a tot ce ne inconjoara, bucuria de a trai... O data cu ea, m-am nascut si eu. Fara ea, nu as fi avut nici un interes sa imi fac un blog. Asta e pentru tine, MARIA!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu